Le Pen și fantomele scandalurilor politice franceze

Marine Le Pen a fost condamnată, pe 7 iulie, de Curtea de Apel din Paris la trei ani de închisoare, dintre care un an cu executare, sub forma purtării unei brățări electronice, precum și la patruzeci și cinci de luni de ineligibilitate, dintre care cincisprezece luni cu aplicare imediată. Aceste 15 luni au fost deja ispășite, a stabilit Curtea De Apel. Tehnic vorbind, lidera formațiunii Rassemblement National se poate prezenta la alegerile prezidențiale din 2027. Dar a declarat că nu dorește să facă campanie purtând o brățară electronică. ”Totul rămâne în suspas”, observă presa internațională.

Le Pen între retragere și ultima bătălie pentru Elysee

”Este o decizie intrigantă”, scrie The Guardian. ”Dacă Le Pen ar alege să se retragă, ar fi evident o decizie grea pentru ea: și-a consacrat aproape întreaga viață transformării RN, altădată un partid marginal de extremă dreaptă, în principala formațiune politică din Adunarea Națională. Dar decizia sa ar putea fi ușurată de faptul că Jordan Bardella, protejatul său politic, obține în sondaje rezultate chiar mai bune decât ea – iar ea ar putea juca rolul celei mai apropiate consiliere a sale în timpul campaniei”.

Rassemblement National a vrut să afișeze o imagine de unitate. Totuși, ”întrebarea dacă Bardella nu este, în cele din urmă, cel mai bun candidat agită de mult timp partidul”, scrie Die Welt. ”Rămâne de văzut dacă RN va miza în campania sa pe populismul de dreapta în stilul Marinei Le Pen sau mai degrabă pe linia identitară și mai liberală din punct de vedere economic a lui Bardella”.

Bardella, alternativa care câștigă teren în tabăra naționalistă

Jordan Bardella este tot mai preferat de mediul de afaceri, de conservatorii francezi care simțeau o repulsie pentru dinastia creată de Jean-Marie Le Pen. Le Point îl prezintă deja pe Bardella ca pe un exponent al unui conservatoris, mult mai rafinat decât cel al Marinei Le Pen. Banii vorbesc, iar declarațiile recente ale lui Bardella despre posibila îndulcire a poziției sale față de reforma pensiilor, în dauna bazei proletare a partidului, poate fi un indicator al apropierii sale de dreapta moderată, pentru susținere în turul al doilea.

”Un lucru este sigur: atât unul, cât și celălalt vor avea nevoie de voturile claselor populare, precum și ale alegătorilor dezamăgiți de dreapta. Bardella pare mai bine poziționat decât Le Pen pentru a-i atrage. Totuși, o ruptură în partid după această decizie ar putea avea consecințe fatale pentru formațiune”, avertizeaza Die Welt.

Planul B, amenințat de noi anchete

RN este în continuare creditat cu accesul în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, indiferent de candidat, dar mai multe anchete complică lansarea planului B(ardella) al partidului. Jordan Bardella, președintele RN, este la rândul său suspectat că ar fi beneficiat de fonduri europene deturnate pentru finanțarea unor sesiuni de pregătire media în vederea campaniei din Franța, nu privind afacerile europene. Organizatia anticorupție care a lansat acuzația, AC!!Anti-Corruption, se descrie însă ca o organizație de stânga, acuza Bardella. În plus, grupul Identitate și Democrație din Parlamentul European, din care face parte RN, este anchetat pentru o posibilă utilizare ilegală a banilor Uniunii Europene. Bardella a fost acuzat, in 2025, ca ar fi detinut un post-fantoma de consilier al Parlamentul European, vreme de patru luni și jumătate, în 2015.

Scandaluri care au lovit elita politică franceză

Angajările fictive sunt o boală mai veche a politicienilor francezi, iar în unele cazuri le-a oprit ascensiunea spre Elysee. Alegerile prezidențiale din 2017, care l-au adus la președinție pe Emmanuel Macron au fost marcate de lovitura primită de principalul favorit – Francois Fillon, în plină campanie electorală. Atunci, Le Canard Enchaine l-a acuzat pe fostul premier (2007-2012) că și-a angajat fictiv soția și copiii pe posturi de asistenți parlamentari, iar astfel statul a pierdut o sumă totală de aproape un milion de euro de-a lungul a 15 ani. Fillon a căzut în sondaje, dar a dus campania până la capăt, ratând la mustață turul decisiv, fiind întercut de Marine Le Pen. Procesul lui Fillon s-a încheiat abia în 2025. Verdictul: circa 750.000 de euro amendă pentru familia Fillon și patru ani de închisoare cu suspendare pentru fostul premier.

Cazul Fillon și netezirea drumului lui Macron spre președinție

Prezidențialele din 2017 au fost precedate de alegeri primare în rândul Republicanilor. Contracandidatul lui Fillon a fost fostul premier Alain Juppe. Acesta revenise în politică după o condamnare, în 2004, pentru folosirea personalului de la Primăria Parisului pentru activități ale partidului. Scandalul Fillon i-a deschis drumul spre președinția lui Emmanuel Macron, un politician cu experiență mult mai mică, cu un partid recent creat, însă având de partea sa mari publicații franceze și pe președintele socialist Francois Hollande.

De la Chirac, la Le Pen: lunga listă a crizelor judiciare din politica franceză

La cazurile de mai sus se adaugă afacerea Bygmalion, care a dus la condamnarea fostului președinte Nicolas Sarkozy. El a ajuns pentru câteva săptămâni în spatele gratiilor, la finalul anului trecut. Sarkozy a fost acuzat că ar fi încercat să „cumpere” un al doilea mandat prezidențial în 2012, cheltuind cel puțin 42,8 milioane de euro pentru campania sa din turul al doilea al alegerilor, aproape dublul plafonului legal de 22,5 milioane de euro. Depășirea cheltuielilor ar fi fost ascunsă (pentru o perioadă) prin folosirea unor facturi false emise de companii apropiate sau de tip paravan (inclusiv una numită Bygmalion). Existența acestui mecanism este în mare parte necontestată.

Și Jacques Chirac a fost acuzat de corupție după încheierea mandatului la Elysee. A fost găsit vinovat, ca și Nicolas Sarkozy. Alți trei premieri de centru-dreapta au fost puși sub acuzare. Doi dintre ei, Edouard Balladur și Dominique de Villepin, au fost achitați. Ceilalți trei – Juppe, Fillon, Chirac – au fost găsiți vinovați. In 1993, premierul socialist Pierre Beregovoy s-a sinucis, după ce a pierdut alegerile parlamentare și pe fondul investigațiilor procurorilor și presiunii presei în cazul unui împrumut de un milion de franci primit de la un om de afaceri controversat.